Ce s-ar întâmpla dacă mâine motorina ar fi cu 30% mai scumpă? România se află pe marginea prăpastiei energetice, iar expertul Dumitru Chisalita trage un semnal de alarmă. Nu lipsa petrolului ne amenință, ci nesiguranța rutei de aprovizionare.
Deși în prezent nu avem o criză de petrol, tensiunile din Marea Neagră și Orientul Mijlociu pot provoca scumpiri rapide ale carburantului. Chisalita, președintele Asociației Energia Inteligentă, subliniază că adevărata vulnerabilitate a României nu se află în resursele disponibile, ci în dependența de rutele de transport vulnerabile.
Romania importă majoritatea petrolului necesar, iar orice perturbare în livrări poate genera haos. Petromidia, principala rafinărie, depinde de petrolul din Kazahstan, transportat printr-o conductă extrem de expusă riscurilor militare. Această realitate ne face extrem de vulnerabili la orice escaladare a conflictelor regionale.
„Motorina este sângele economiei românești”, afirmă Chisalita. Fiecare scumpire a carburantului se reflectă rapid în prețurile bunurilor și serviciilor, de la transporturi la agricultură. Așadar, orice criză pe piață va lovi direct în buzunarele consumatorilor.
Chisalita avertizează că, deși prețurile la motorină cresc, România a fost singurul stat din UE în care motorina s-a scumpit într-o perioadă în care prețurile europene scădeau. Acesta este un semnal de alarmă: piața românească nu reacționează la fel de repede la scăderile externe ca la creșteri.
Portul Constanța, un nod logistic esențial, devine o țintă vulnerabilă în acest context. Creșterea riscurilor militare poate duce la majorarea costurilor de transport, ceea ce ar însemna din nou prețuri mai mari la pompă.
Chisalita prezintă trei scenarii pentru următoarele săptămâni: în cel optimist, livrările se reluiază rapid, iar România va avea doar o perioadă cu prețuri ridicate. În scenariul intermediar, competiția pentru resurse cu alte state va genera noi scumpiri. Cel mai pesimist scenariu implică o criză simultană în transporturile din Marea Neagră și Orientul Mijlociu, lăsând România în fața unei crize energetice severe.
„Statul reacționează prea târziu la crize”, spune Chisalita. România are nevoie urgentă de un comandament național pentru securitate energetică, capabil să monitorizeze zilnic transporturile și stocurile. În opinia sa, securitatea energetică nu înseamnă doar existența petrolului pe piață, ci capacitatea de a-l avea rapid și sigur disponibil.
Chisalita concluzionează: cea mai mare amenințare nu este lipsa petrolului, ci incapacitatea României de a-l obține la timp și la prețuri rezonabile. Fără măsuri rapide și eficiente, viitorul energetic al României ar putea fi sumbru.