Ce se întâmplă când inovația își schimbă adresa? În timp ce Dacia își reintră în ritmul producției europene, creierul digital al brandului se mută în China. Renault a deschis un nou birou de cercetare în Hangzhou, un hub care rivalizează cu Silicon Valley-ul, iar acest pas ridică semne de întrebare serioase despre viitorul centrului tehnologic din România.
Grupul Renault nu se mulțumește cu statutul de spectator. Noul ACDC (Ampere China Development Center) este deja un motor de inovație pentru modelele Renault, Dacia și Alpine. Între marii jucători ca Alibaba și start-up-uri de AI, Renault își propune să absoarbă cele mai noi tehnologii pentru a accelera dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială și software.
În această competiție globală, eficiența chineză deja dă roade: Renault Twingo E-Tech a fost conceput în doar 22 de luni. O viteză record pe care grupul francez intenționează să o replici pentru întreaga gamă de modele. Între timp, ACDC a finalizat deja dezvoltarea noii generații Dacia Spring, dar întrebarea rămâne: ce se va întâmpla cu centrul de inginerie din România?
Inginerii români au fost esențiali în dezvoltarea Dacia, dar cu Renault integrându-se din ce în ce mai mult în ecosistemul chinez, centrul de la Titu și cel de design din București se află într-o cursă contra cronometru. După ce Renault a suspendat producția de mașini cu combustie internă în China, parteneriatul cu Dongfeng și Nissan s-a concentrat pe asamblarea Spring-ului pentru Europa. Dar odată ce acest model va părăsi linia de producție pentru Slovenia, utilitatea parteneriatului va scădea drastic.
Renault mizează totul pe integrarea în ecosistemul chinezesc pentru a face față avalanșei de vehicule electrice ieftine. Aceasta strategia aduce o presiune enormă asupra centrelor de inginerie din Europa. România se află acum în fața unei provocări majore: poate centrul de la Titu să se reinventeze ca un hub de software și AI pentru a concura cu cele din Hangzhou?
Pentru clienții Dacia, mutarea înseamnă mașini cu tehnologii mai avansate, dar pentru industria auto locală, este un semnal de alarmă. Viitorul „made in Dacia” devine din ce în ce mai puțin „made in Romania” în ceea ce privește inovația.