Europa se află într-un moment critic, într-o criză politică profundă care amenință stabilitatea întregului continent. Un val de extremismul de dreapta, dar și de stânga, cuprinde națiuni cheie, destabilizând guverne și creând o oportunitate neașteptată pentru Rusia. Expertul politic Ștefan Popescu trage un semnal de alarmă: scenariul cel mai negru pentru Uniunea Europeană și cel mai favorabil pentru Vladimir Putin prinde contur.
De la Paris la București, de la Berlin la Sofia, instabilitatea politică este regula, nu excepția. Țări cheie cad pradă partidelor de extremă dreapta, iar România nu face excepție. Prezența semnificativă a partidelor radicale în noul parlament, precum și calificarea unui candidat eurosceptic în turul doi al alegerilor prezidențiale, sunt semne îngrijorătoare ale acestei tendințe.
Franța, motorul franco-german al Uniunii Europene, se află într-o criză politică prelungită. Alegerile legislative anticipate nu au adus o majoritate clară, iar guvernul este descris de Popescu drept „epuizat și fragil”, amenințat permanent de o posibilă cădere. O situație similară cu cea din Bulgaria, cu guverne efemere care se succed la intervale scurte, amenință să paralizeze Parisul și, implicit, Bruxelles-ul. Pentru prima dată în aproape 70 de ani, extrema dreaptă și extrema stângă colaborează, profitând de haosul politic.
Germania, celălalt pilon al motorului UE, se află și ea într-o perioadă de incertitudine. Alegeri anticipate sunt programate pentru februarie, iar viitoarea coaliție guvernamentală rămâne o necunoscută. Olanda și Belgia se confruntă cu propria lor luptă împotriva ascensiunii extremei drepte, în timp ce Suedia și Finlanda se luptă cu aceleași provocări. Chiar și Polonia, cu alegeri prezidențiale în perspectiva, se află sub amenințarea creșterii conservatorilor, influențați de victoria lui Trump din SUA.
Ascensiunea simultană a extremei stângi este un alt factor de risc major, adesea trecut cu vederea. Popescu subliniază pericolul reprezentat de ambele extreme, arătând că niciuna nu a apărut din senin.
Dar care sunt cauzele acestei crize politice profunde? Popescu evidențiază greșelile partidelor mainstream, care au ignorat nemultumirile populației privind criza economică, inflația și deteriorarea nivelului de trai. Aceste partide s-au concentrat pe „războiul hibrid” al Rusiei, ignorând problemele interne, ceea ce a permis extremelor să profite de nemulțumirea publică și să se ridice la putere.
Teme precum migrația, identitatea și islamul, neglijate de partidele mainstream, au devenit focare de tensiune, exploatate de extremişti. Popescu compară situația cu cea din SUA, evidențiind pierderea statutului clasei de mijloc ca un factor cheie în ascensiunea extremismului. Politicienii refuză să recunoască propriile eșecuri și necesitatea unor schimbări radicale.
Deși acțiunile hibride ale Rusiei joacă un rol, Popescu subliniază că ascensiunea extremei drepte ar fi avut loc indiferent, alimentată de nemultumirile populației. El atrage atenția asupra necesității de a înțelege de ce populația este receptivă la mesajele rusești, indicând existența unor probleme fundamentale nerezolvate de guvernele mainstream.
În acest context, Moscova celebrează. O Europă divizată și instabilă este mult mai puțin capabilă să sprijine Ucraina, mai ales în condițiile în care SUA se pregătesc să reducă ajutorul pentru Kiev. Popescu avertizează că o Ucraina fără sprijin extern riscă să fie cucerită de Rusia.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, face apel la unitate în contextul schimbării administrației americane. O Europă divizată nu poate fi un actor credibil în negocieri cu Rusia și Ucraina, existând riscul ca UE să fie exclusă din discuții, lăsând Ucraina la discreția SUA și a Rusiei. Această situație reprezintă cel mai rău scenariu posibil, unul care ar aduce beneficii enorme lui Vladimir Putin.
Concluzia lui Popescu este clară: Europa se află într-o situație extrem de gravă. Instabilitatea politică, ascensiunea extremismului și o posibilă reducere a sprijinului occidental pentru Ucraina creează un cocktail exploziv, care poate avea consecințe devastatoare pentru întreg continentul. Este esențial ca liderii europeni să își asume responsabilitatea, să adreseze problemele fundamentale ale societăților lor și să restabilească încrederea publică pentru a evita un scenariu catastrofal.