Alegerile prezidențiale din 2024 au generat o cascadă de evenimente care au pus sub semnul întrebării legalitatea procesului electoral. Tensiunile politice, atacurile cibernetice masive și declarațiile unor figuri importante din scena politică românească au creat un climat de incertitudine.
Fostul judecător constituțional, Tudorel Toader, a tras un semnal de alarmă, afirmând clar că Curtea Constituțională (CCR) poate lua o decizie privind anularea alegerilor doar după turul al doilea. Sesizarile depuse până în acest moment, potrivit lui Toader, sunt inadmisibile. „Curtea Constituțională se autosesizează sau se sesizează din oficiu într-o singură situație, și anume atunci când este vorba despre revizuirea Constituției. În rest, absolut niciodată”, a explicat Toader, adăugând că anularea alegerilor este „foarte puțin probabilă”, mai ales având în vedere că votul în străinătate a început deja.
Elena Lasconi, candidat la prezidențiale, a anunțat că nu va contesta rezultatele, subliniind gravitatea contextului social actual și nevoia de a evita escaladarea conflictelor. Ea a atras atenția asupra necesității de a întări instituțiile statului pentru prevenirea unor astfel de tensiuni în viitor, sugerând că o mai bună funcționare a acestora ar fi putut preveni apariția unor mișcări suveraniste puternice în campania electorală.
Securitatea cibernetică a fost grav compromisă. Rapoarte ale Serviciului Român de Informații (SRI) au dezvăluit peste 85.000 de atacuri cibernetice îndreptate împotriva infrastructurilor IT&C ale Autorității Electorale Permanente (AEP) și Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS). Aceste atacuri, orchestrate de un actor cibernetic statal, au vizat obținerea de acces neautorizat la date, alterarea informațiilor și chiar blocarea infrastructurii electorale. Președintele Klaus Iohannis a aprobat declasificarea informațiilor legate de aceste atacuri, prezentate în cadrul unei ședințe CSAT.
SRI a evidențiat, de asemenea, o rețea de conturi TikTok care a promovat candidatura lui Calin Georgescu. Această rețea, formată inițial din 25.000 de conturi active, a fost extrem de activă în perioada pre-electorală. SRI a mai descoperit că aproape 800 de conturi din această rețea au fost create în 2016, dar au devenit active abia în noiembrie 2024. Mai mult, un deținător al unei firme din Brașov a efectuat donații de peste un milion de euro și plăți de 381.000 de dolari către conturi implicate în promovarea candidaturii lui Georgescu, inclusiv după încheierea campaniei electorale.
Curtea Constituțională a anunțat că va examina toate petițiile și cererile legate de alegerile prezidențiale, dar conform legislației, poate analiza contestațiile doar din partea candidaților calificați pentru turul al doilea. Acest proces va avea loc după finalizarea scrutinului. Judecătorii CCR vor analiza și documentele declasificate de instituțiile de securitate, dar orice decizie privind anularea alegerilor va fi luată doar după turul al doilea și confirmarea oficială a rezultatelor. Așadar, rămâne de văzut cum se va finaliza acest proces electoral marcat de evenimente neașteptate și provocări majore.