Decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a anula alegerile prezidențiale a stârnit un val de controverse și incertitudini. A fost o intervenție necesară pentru a salva democrația sau o decizie abuzivă, lipsită de temei legal? Bogdan Iancu, doctor în drept constituțional și conferențiar la Universitatea București, analizează situația într-un interviu exclusiv, oferind o perspectivă clară și percutantă asupra evenimentelor.
O decizie „fără forme”
Iancu compară decizia CCR cu o „chirurgie de urgență” realizată „fără consimțământ și fără forme”. Deși recunoaște că decizia ar fi putut preveni un deznodământ și mai grav, subliniază faptul că dreptul, inclusiv cel constituțional, trebuie să se bazeze pe norme clare și proceduri legale. Autosesizarea CCR și lipsa unei baze legale solide pentru anularea alegerilor ridică semne de întrebare cu privire la legalitatea și legitimitatea acestei intervenții. „Nu există o bază constituțională sau legală clară pentru aceasta solutie a CCR”, afirmă Iancu, subliniind caracterul nejustificat al deciziei.
O motivare „laconică și lacunară”
Criticile se îndreaptă și către motivarea deciziei CCR, pe care Iancu o consideră „laconică și lacunară”. Argumentul privind monopolizarea internetului de către un candidat este considerat absurd, în contextul diversității surselor media. Mai mult, notele informative ale serviciilor, invocate în motivare, sunt descrise drept „însăilări amatoristice de supoziții”, lipsite de probe concrete. Iancu atrage atenția asupra faptului că unele informații din aceste note par a fi fost adăugate ulterior, ceea ce ridică suspiciuni cu privire la transparența și corectitudinea procesului decizional.
Un precedent periculos?
Anularea candidaturilor lui Șoșoacă și Georgescu creează un precedent periculos, care ar putea fi folosit pe viitor pentru a elimina candidați incomozi. Deși CCR este considerată instanța supremă în interpretarea Constituției, Iancu avertizează asupra riscului subminării propriei autorități prin decizii arbitrare. „Curtea e infailibilă formal, dar e infailibilă practic doar atâta vreme cât nu-și subminează cu totul aparenta de arbitru neutru, legat de Constitutie si lege.”
Democrație sau autoritarism?
Iancu respinge comparațiile cu perioada comunistă, dar amintește că istoria României este marcată de episoade de autoritarism și suprimare a votului, chiar și în perioada interbelică. Consideră că adevărata democrație a fost instaurată abia după 1991 și subliniază importanța consolidării acesteia. „Ar fi păcat să nu dezvoltăm spre mai bine acest scurt drum al constituționalismului românesc.”
Soluții pentru viitor
Pentru a preveni astfel de situații pe viitor, Iancu propune investiții în educație, sănătate, infrastructură și, nu în ultimul rând, în proceduri meritocratice de selecție a elitelor. Omogenitatea economică și socială, meritocrația și educația sunt considerate elemente cheie pentru menținerea armoniei sociale și prevenirea apariției unor lideri populiști care exploatează nemulțumirile populației.
Concluzie
Decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale rămâne un subiect controversat, cu implicații majore pentru democrația românească. Analiza lui Bogdan Iancu oferă o perspectivă critică asupra evenimentelor, subliniind necesitatea respectării normelor constituționale și a procedurilor legale, precum și importanța construirii unei societăți mai echitabile și educate, pentru a preveni derapajele autoritariste.