Operațiunea „Portal Kombat”: Cum a fost manipulat discursul public în 19 țări UE pentru a promova un candidat prezidențial

O vastă operațiune de manipulare a informațiilor, denumită „Portal Kombat”, a fost dezvăluită, dezvăluind o rețea sofisticată de propagandă coordonată din Rusia și extinsă în 19 țări ale Uniunii Europene. Obiectivul principal? Să promoveze candidatura lui Cătălin Georgescu la alegerile prezidențiale românești.

Rețeaua „Portal Kombat” a fost identificată inițial în februarie 2024 de agenția de stat franceză Viginium, care a observat o serie de site-uri web și canale Telegram cu caracteristici tehnice identice: aceeași adresă IP din Rusia, aceeași arhitectură HTML, grafică și linkuri externe. În mai puțin de trei luni, aceste site-uri au publicat peste 150.000 de articole în cinci limbi (germană, franceză, engleză, spaniolă și poloneză). Între timp, această operațiune s-a extins considerabil, ajungând să influențeze discursul public din 19 țări ale UE, dar și din alte regiuni precum Norvegia, Moldova, Japonia și Republica Centrafricană.

Strategia de propagandă a fost complexă, folosind o combinație de site-uri web (în special site-uri Pravda în diferite limbi) și canale Telegram pentru a disemina mesaje anti-UE și a prezenta pe Cătălin Georgescu ca un lider suveranist. Mesajele au fost repetate sistematic, adaptate pentru fiecare țintă, folosind uneori articole traduse automat. Conținutul a fost preluat din media controlată de statul rus și de pe canale Telegram pro-ruse.

Site-urile Pravda, de exemplu, au publicat articole care îl prezentau pe Georgescu ca un lider nationalist și anti-război, sugerând că acesta urma să interzică tranzitul cerealelor ucrainene și să oprească ajutorul militar pentru Kiev. Aceste site-uri, înregistrate de o persoană fizică cu număr de telefon din Rusia asociat cu Reg.ru (cea mai mare firmă acreditată din Rusia), au fost folosite pentru a direcționa utilizatorii către grupuri de Telegram dedicate, unde mesajele erau amplificate și discutate.

Canalele Telegram au jucat un rol crucial în amplificarea mesajelor. Grupuri precum „Пул N3” (cu peste 342.000 de abonați), „Насправдi” (peste 42.000 de abonați) și „Царьград ТВ” (peste 316.000 de abonați) au promovat o imagine pozitivă a lui Georgescu, prezentându-l ca o victimă a unui sistem corupt și ca un simbol al suveranității naționale. Decizia Curții Constituționale de anulare a primului tur de alegeri a fost prezentată ca o „lovitură de stat”.

Extinderea influenței rusești nu s-a limitat la România. Ancheta a relevat implicarea unor figuri politice din Republica Moldova, precum Alexei Lungu (președintele Partidului „Șansa”) și Vasile Bolea (deputat neafiliat), ambii prezenți în diverse canale Telegram pro-Georgescu. Bolea a fost văzut la Moscova alături de ex-deputatul fugar Ilan Sor, cu ocazia anunțării unui nou bloc politic, „Victorie”.

Legătura cu Ilan Sor este semnificativă. Mesajele lui Sor, inclusiv afirmația „Democratia este moartă”, au fost promovate în diverse canale Telegram, subliniind legăturile dintre propaganda pro-rusă din Republica Moldova și campania lui Georgescu. Mai multe site-uri și canale Telegram, blocate anterior de autoritățile din Moldova pentru diseminarea de dezinformații pro-ruse, au reapărut sub alte denumiri, continuând să promoveze aceleași narative.

Implicarea lui Aleksandr Dughin, ideologul lui Putin, este o altă componentă îngrijorătoare. Un interviu cu Dughin, difuzat pe un canal Telegram, a sugerat că Rusia ar colabora mai ușor cu un președinte ca Georgescu. Cătălin Georgescu a recunoscut, într-o emisiune TV, că s-a întâlnit cu Dughin.

Operațiunea „Portal Kombat” evidențiază riscurile manipulative ale dezinformării online și necesitatea unei vigilente sporite în combaterea propagării de mesaje false și coordonate. Această rețea sofisticată demonstrează capacitatea Rusiei de a influența evenimentele politice din alte țări, folosind instrumente digitale pentru a submina democrațiile și a-și promova propriile interese geopolitice. Ancheta continuă, promițând dezvăluiri suplimentare cu privire la amploarea și profunzimea acestei operațiuni.

Concluzia este clară: dezinformarea online este o armă puternică, iar lupta împotriva acesteia necesită eforturi coordonate la nivel internațional. Este crucial ca cetățenii să fie informați și să poată distinge între informațiile reale și cele false, pentru a putea apăra valorile democratice și integritatea proceselor electorale.