Tensiuni SUA-Iran: Spectrul războiului sub administrația Trump

Relațiile dintre SUA și Iran în timpul unui nou mandat Trump se anunță mult mai complicate decât în perioada administrației Biden, avertizează expertul în Orientul Mijlociu Vlad Caba. Totuși, există o șansă la un acord, deși forțe obscure par interesate de izbucnirea unui conflict.

Încă din campania electorală, Trump a dezvăluit amenințările cu asasinarea venite din partea Iranului. În replică, Trump a amenințat cu distrugerea Iranului în cazul unui atac împotriva unui candidat american. Teheranul pare neimpresionat, un raport al Ministerului Justiției din SUA dezvăluind o tentativă de asasinare a lui Trump, un afgan de 51 de ani fiind acuzat de implicare, la ordinul Gardienilor Revoluției.

Experții sunt unanimi: relația Trump-Iran va fi marcată de tensiuni. Trump, încă din primul mandat, s-a opus ferm Iranului, sprijinind ferm Israelul lui Benjamin Netanyahu.

Flavius Caba-Maria, președintele Middle East Political and Economic Institute, consideră că, deși un război direct este puțin probabil, anumite interese din SUA și din alte țări ar putea încerca să-l determine pe Trump să adopte o poziție extrem de dură față de Teheran, chiar să declanșeze un război. Identitatea acestor actori rămâne neclară, în contextul în care statele din Orientul Mijlociu încearcă să prevină escaladarea conflictului.

Caba subliniază dificultatea de a confirma implicarea directă a Gardienilor Revoluției Islamice în tentativa de asasinare, menționând totuși că acest incident ar putea fi interpretat ca o încercare de a-l determina pe Trump să ia măsuri militare dure împotriva Iranului. Netanyahu, prieten apropiat al lui Trump, ar putea fi un beneficiar indirect al unor astfel de acțiuni.

Caba evidențiază dorința unor actori neidentificați de a intensifica tensiunile cu Iranul, mai ales pe fondul revenirii lui Trump la Casa Albă. Independența de acțiune a lui Trump față de Israel, într-o eventuală escaladare a conflictului cu Iranul este de asemenea sub semnul întrebării.

Se anticipează o politică dură a lui Trump față de Iran și China. Acțiunile anterioare ale lui Trump, inclusiv sancțiunile economice și uciderea lui Qasem Soleimani, ar putea fi repetate – o acțiune pe care expertul o numește ‘Trump 2.0’. Se preconizează noi sancțiuni economice.

Dilema lui Trump constă în echilibrarea nevoii de a opri conflictul din Gaza cu necesitatea de a oferi sprijin lui Netanyahu în relația cu Iranul. Alte opțiuni ar fi reluarea discuțiilor cu Iranul pe tema nucleară sau un acord cuprinzător cu privire la Orientul Mijlociu, abordând aspecte precum prezența regională iraniană, rachetele balistice etc., un acord care a eșuat în primul mandat Trump.

Teheranul anticipează o politică dură din partea lui Trump, dar îl consideră și predictibil. Capacitatea de negociere a ambelor părți ar putea duce la un acord surprinzător, în ciuda retoricii actuale. Situația lui Netanyahu este avantajoasă datorită relației sale excelente cu Trump.

Spre deosebire de alți experți, Caba consideră că prioritățile lui Trump vor fi Ucraina și China, problema Orientul Mijlociu fiind abia pe locul trei. Niciun stat din Golf, nici Washingtonul nu ar beneficia de un conflict extins în Orientul Mijlociu, făcând un război SUA-Iran puțin probabil, deși tensiunile vor persista.

Un conflict ar afecta grav statele din Consiliul de Cooperare al Golfului, care își concentrează eforturile pe dezvoltarea economică. Mohammad Javad Zarif, fost ministru de externe iranian, a lansat un mesaj pacifist către Trump, îndemnându-l la rațiune și să învețe din greșelile trecutului, referindu-se la retragerea SUA din acordul nuclear din 2015 și reimpunerea sancțiunilor dure.

Concluzionând, revenirea lui Trump la putere creează un scenariu complex în relația SUA-Iran. Deși un război direct este puțin probabil, tensiunile vor rămâne ridicate, iar manevrele politice, atât în interiorul cât și în exteriorul SUA, vor juca un rol crucial în evoluția situației. Interesele divergente și posibilitatea unui conflict militar, cu consecințe devastatoare pentru regiune, constituie o amenințare reală, în ciuda eforturilor de a evita escaladarea.

Analiza situației necesită o monitorizare atentă a acțiunilor tuturor părților implicate, precum și o înțelegere profundă a dinamicilor geopolitice regionale. Un conflict amplu ar avea repercusiuni majore la nivel global, afectând economia mondială, securitatea energetică și echilibrul puterii în Orientul Mijlociu. Nevoia de diplomație și dialog prudent devine evidentă, pentru a preveni un scenariu catastrofal.

Deși există incertitudine cu privire la acțiunile viitoare ale lui Trump, previziunile experților indică spre o situație geopolitică extrem de fragilă și riscantă. Este esențial să monitorizăm îndeaproape situația, analizând acțiunile atât ale SUA cât și Iranului, precum și ale actorilor regionali, pentru a înțelege mai bine direcția în care se îndreaptă evenimentele. O analiză complexă, care include aspecte politice, economice și militare, este necesară pentru o perspectivă completă a complexității crizei.

Contextul internațional, marcat de alte conflicte și tensiuni globale, amplifică și mai mult riscurile legate de escaladarea situației din Orientul Mijlociu. O abordare multi-dimensională, care ia în calcul toate aceste factori, este esențială pentru a oferi o imagine cât mai clară a perspectivei pe termen scurt și lung a crizei.

Incertitudinea rămâne elementul definitoriu al situației. Analiza evoluției evenimentelor necesită o abordare extrem de atentă și nuanțată, luând în considerare perspectivele și interesele diverselor părți implicate. Următoarele luni vor fi decisive in determinarea traiectoriei relației SUA-Iran sub administrația Trump.