Rectificare la Sânge: Guvernul Golește Pușculița Investițiilor pentru a Acoperi Gaura Salariilor

O alchimie bugetară disperată pe final de an

Guvernul a apăsat butonul de panică. Confruntat cu realitatea brutală a unor instituții de stat rămase fără fonduri pentru plata salariilor, Executivul a operat a doua rectificare bugetară din 2025. O mișcare financiară de amploare, un joc periculos cu miliarde de lei, menit să astupe găurile imediate, dar care sacrifică investițiile și dezvoltarea pe termen lung. Printr-o simplă Ordonanță de Urgență, banii au fost mutați dintr-un buzunar în altul, creând o listă scurtă de câștigători de conjunctură și o listă lungă de perdanți strategici. Operațiunea de salvare, cifrată la peste 2,3 miliarde de lei, direcționează fonduri masive către Sănătate și Transporturi, ministere notorii pentru apetitul lor financiar nesățios, în timp ce taie fără milă de la Finanțe, Proiecte Europene și Economie. Este o manevră ce expune fragilitatea structurală a finanțelor publice și ridică semne de întrebare majore cu privire la viziunea guvernamentală.

Câștigătorii: Perfuzii de miliarde pentru pacienții cronici ai bugetului

Pe hârtie, doar trei ministere ies învingătoare din această remaniere financiară. Realitatea este însă mult mai nuanțată. Banii nu vin pentru dezvoltare, ci pentru supraviețuire. Este o perfuzie de lichidități menită să prevină un colaps iminent.

• Ministerul Sănătății: +1,5 miliarde de lei. O sumă colosală care nu merge spre spitale noi sau aparatură modernă, ci este injectată direct pentru a stinge incendii. Fondurile sunt vitale pentru decontarea tratamentelor, multe dintre ele costisitoare, și pentru acoperirea unei avalanșe de concedii medicale. Este, în esență, prețul plătit pentru subfinanțarea cronică a unui sistem medical lăsat în derivă.
• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: +750 milioane lei. Banii sunt destinați acoperirii subvențiilor pentru giganții CFR și Metrorex. Două companii de stat care funcționează ca niște găuri negre, înghițind an de an sume uriașe fără a demonstra o îmbunătățire semnificativă a serviciilor. Este o soluție de moment care amână, încă o dată, o restructurare dureroasă, dar absolut necesară.
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +80,8 milioane lei. O sumă modestă în comparație cu celelalte, probabil destinată unor plăți urgente către fermieri, într-un sector vital, dar la fel de dependent de sprijinul public.

Lista sacrificiilor: Investițiile și modernizarea, primele victime ale austerității

Dacă lista câștigătorilor este scurtă, cea a perdanților este lungă și dureroasă. Cincisprezece instituții se văd cu bugetele ciuntite, iar tăierile cele mai adânci sunt exact în zonele care ar trebui să propulseze România înainte. Este un semnal clar că, în fața crizei de lichidități, Guvernul alege să sacrifice viitorul pentru a salva prezentul.

Iată tabloul complet al dezastrului financiar:

• Ministerul Finanțelor (acțiuni generale): -2,08 miliarde de lei. O tăiere paradoxală și masivă de la ministerul care gestionează finanțele țării.
• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: -1,6 miliarde de lei. Poate cea mai toxică tăiere. Într-o țară care are nevoie disperată de absorbția fondurilor europene, reducerea bugetului MIPE este un act de sabotaj economic.
• Ministerul Economiei și Digitalizării: -499,2 milioane lei. Digitalizarea și susținerea economiei sunt retrogradate la capitolul cheltuieli neesențiale.
• Ministerul Public: – 320,7 milioane lei. Un semnal îngrijorător pentru sistemul de justiție, care se vede lipsit de resurse importante.
• Serviciul de Telecomunicații Speciale: -145,1 milioane lei. Infrastructura critică de comunicații este și ea pe lista de economii.
• Ministerul Muncii: -129,2 milioane lei.
• Ministerul Finanțelor (aparat propriu): – 108,9 milioane lei.
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: – 66,3 milioane lei.
• Ministerul Afacerilor Interne: – 51,5 milioane lei.
• Curtea de Conturi: – 43,8 milioane lei.
• Agenția Națională de Integritate: – 21,0 milioane lei.
• Secretariatul General al Guvernului: – 15,2 milioane lei.

Austeritate mascată și promisiuni de reformă

Pentru a justifica această jonglerie bugetară, premierul Ilie Bolojan a invocat necesitatea unor economii la nivelul întregului aparat de stat. Planul sună ambițios: reorganizarea a zece companii de stat, patru din energie și șase din transporturi, și o reducere drastică a aparatului birocratic. Vom avea mai puțini directori, mai puțini directori adjuncți, a promis premierul, sugerând o viitoare epurare a serviciilor deconcentrate din teritoriu. Rămâne de văzut dacă această reformă este una reală sau doar un paravan retoric pentru a masca incapacitatea de a gestiona eficient cheltuielile publice. Tăierea posturilor de conducere este o temă populară, dar efectele concrete se vor vedea abia de la 1 ianuarie. Până atunci, Guvernul se mulțumește să mute banii dintr-o parte în alta.

Tabloul macroeconomic: Deficit neschimbat, datorie publică în creștere

Oficial, această rectificare bugetară nu va afecta ținta de deficit de 8,4% din Produsul Intern Brut, asumată de Guvern pentru finalul anului 2025. Este o performanță de echilibristică contabilă care maschează însă o realitate sumbră. România continuă să se împrumute masiv pentru a-și acoperi cheltuielile curente. Estimările indică faptul că, la sfârșitul anului, datoria publică va atinge un prag alarmant de 59,6% din PIB. Cu alte cuvinte, deși Guvernul a găsit bani pentru salarii tăind de la investiții, problema de fond rămâne nerezolvată. Statul cheltuie mai mult decât produce, iar nota de plată, sub forma unei datorii publice tot mai mari, va fi pasată generațiilor viitoare. Rectificarea actuală este doar un pansament aplicat pe o rană deschisă, o soluție de avarie care nu face decât să amâne confruntarea cu problemele structurale profunde ale economiei românești.