Dobânda-cheie rămâne la 6,5%: BNR menține cursul în context economic volatil

BNR a decis menținerea dobanzii-cheie la 6,5% pe an.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an. De asemenea, BNR menține rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an, precum și nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Această decizie are ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, contribuind la o creștere economică sustenabilă. BNR subliniază importanța unui mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, pentru a stimula potențialul de creștere pe termen lung și a consolida rezistența economiei românești la șocuri adverse.

Argumentele deciziei BNR

Rata anuală a inflației a scăzut la 4,62% în septembrie, de la 5,1% în august, datorită în principal ieftinirii combustibililor și energiei, influențată de scăderea prețului țițeiului. Acest efect a compensat creșterile de prețuri la alimente și tutun. În trimestrul III 2024, inflația anuală a continuat să scadă, dar mai lent decât se estimase, scăderile prețurilor administrate și ale combustibililor fiind contrabalansate de creșterea prețurilor la alimente și energie electrică, accentuată de seceta severă.

Inflația CORE2 ajustat a încetinit la 5,6% în septembrie, față de 5,7% în iunie, sub influența efectelor dezinflaționiste la produsele non-alimentare și a scăderii prețurilor importurilor. Această tendință a fost atenuată de creșterea prețurilor la alimentele procesate, majorarea prețurilor unor materii prime agroalimentare și creșterea costurilor salariale.

Rata anuală a inflației IAPC (indicator UE) a scăzut la 4,8% în septembrie, de la 5,3% în iunie. Rata medie anuală a inflației IPC a scăzut la 6,1% în septembrie, de la 7,2% în iunie, iar rata medie anuală a inflației IAPC a scăzut la 6,4%, de la 7,3% în aceeași perioadă.

Evoluția economiei

Activitatea economică a crescut cu 0,3% în trimestrul II 2024, după o scădere de 0,4% în trimestrul anterior. PIB-ul a crescut cu 0,9% în trimestrul II, față de 0,5% în trimestrul I, datorită creșterii consumului gospodăriilor populației. Investițiile au încetinit, iar exportul net a avut o influență negativă, deficitul comercial și cel de cont curent crescând semnificativ.

Previziunile pentru semestrul II 2024 indică o creștere economică modestă, dar în accelerare, cu o dinamică anuală a PIB în creștere în trimestrul III. Vânzările cu amănuntul și vânzările auto-moto s-au menținut la un nivel ridicat în iulie-august, în timp ce producția industrială și construcțiile au înregistrat scăderi. Exporturile au crescut semnificativ în iulie-august, reducând deficitul comercial și de cont curent.

Pe piața muncii, numărul salariaților a crescut ușor în iunie-iulie și a stagnat în august, rata șomajului BIM ajungând la 5,5% în trimestrul III. Sondajele indică o scădere a intențiilor de angajare pe termen scurt, urmată de o stabilizare în octombrie, și o reducere a deficitului de forță de muncă în trimestrul IV. Salariul brut nominal a crescut cu 16,8% în iulie-august, iar costul unitar cu forța de muncă din industrie a urcat la 17,8%.

Perspective și riscuri

BNR estimează o ușoară creștere a inflației în ultimele luni din 2024 și o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, inflația rămânând peste ținta BNR, din cauza efectelor de bază, secetei și creșterii prețurilor la materii prime. Inflația va reîncepe să scadă în 2026, ajungând sub limita superioară a țintei BNR.

Incertitudinile și riscurile sunt legate de politica fiscală și de venituri, condițiile de pe piața muncii, evoluția prețurilor la energie și alimente, prețul țițeiului și tensiunile geopolitice. Războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și evoluțiile economice globale reprezintă riscuri suplimentare. Absorbția fondurilor europene este esențială pentru reformele structurale și atenuarea efectelor negative ale conflictelor geopolitice.

Deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune, sunt, de asemenea, relevante.