La mijloc de drum, cu un vis spulberat: CET Palas a pierdut apelul crucial pentru un teren de 9 hectare, iar vâltoarea juridică devine doar o amintire amară. Miza? Aproape 88.000 metri pătrați care au scăpat printre degete.
Cetățenii se întreabă acum cum de s-a ajuns aici. Povestea e simplă și complexă deopotrivă. Electrocentrale Constanța SA a încercat, în van, să convingă instanța că ei sunt adevărații stăpâni ai terenului pe care stă termocentrala. Dar, după un maraton juridic de trei ani, Tribunalul Constanța a dat sentința: cererea e neîntemeiată.
Totul a culminat luni, când Curtea de Apel a hotărât că municipalitatea păstrează terenul, confirmând decizia anterioară. Acest rezultat amar a venit cu o notă de plată simbolică: 1.487,5 lei pentru cheltuieli de judecată, sumă ce reprezintă parcă ultimul capitol dintr-o carte deja scrisă.
De unde a pornit totul? Înainte de insolvența care a lovit în mai 2019, CET Palas era un pilon de energie termică pentru Constanța. Pierderile au dus la această luptă înverșunată pentru supraviețuire, dar creditorii, printre care Romgaz, Transgaz și ANAF, nu au găsit soluția salvatoare.
Transferul activului către domeniul public a fost văzut ca o gură de aer proaspăt, facilitând un mecanism premieră în România. Ordonanța de Urgență 60/2019 a permis trecerea termocentralei în patrimoniul public, culminând cu o evaluare de 107,7 milioane de lei. Această manevră a fost pecetluită prin Hotărârea de Guvern din iunie 2023.
De ce contează? Soarta CET Palas nu este doar despre cifre și terenuri; este despre capacitatea de a gestiona resursele orașului. În spatele acestei drame juridice, comunitatea caută stabilitate și siguranță energetică. Istoria se scrie pe terenul revendicat, iar viitorul se clădește pe baza deciziilor de astăzi.
Recursul rămâne ultima speranță pentru Electrocentrale, dar aceasta este mai mult decât o poveste despre dreptul de proprietate. Este despre cum se transformă un oraș și ce rămâne după cortina închisă a instanței.