Constanța, un oraș cu potențial și promisiuni verzi, deține aproximativ 5,1 milioane de metri pătrați de spații verzi, traduse în 19,35 metri pătrați per locuitor. Acest număr, deși semnificativ, rămâne sub pragul european de 26 mp, relevând un deficit care necesită atenție urgentă.
Consilierii locali s-au reunit pe 13 februarie într-o ședință extraordinară pentru a aproba Registrul Spațiilor Verzi, un document esențial pentru managementul și dezvoltarea ecologică a orașului. În acest registru, detaliile abundă: de la parcuri la curțile instituțiilor, inclusiv spațiile din cimitire, totalizând 510 hectare.
Interesant este și faptul că sunt identificate 50 de hectare de terenuri degradate, cu potențial de a deveni oaze verzi. Totuși, pentru moment, doar 510 hectare sunt oficial recunoscute ca spații verzi.
Aceste date nu doar că subliniază necesitatea extinderii spațiilor verzi, dar și ridică întrebări despre cum Constanța poate recupera decalajul față de normele europene.
Registrul nu se limitează doar la numărarea copacilor sau măsurarea spațiilor. Include o inventariere detaliată a vegetației, cu 145.673 de arbori înregistrați, fiecare cu date precise: specie, dimensiuni, stare de viabilitate și riscuri potențiale. Aceste informații sunt accesibile publicului printr-un sistem digital avansat, oferit de Primăria Constanța.
Registrul Spațiilor Verzi nu este doar un simplu document administrativ, ci o condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene. Aprobarea sa prin Consiliul Local este crucială, fără de care orașul riscă blocarea proiectelor de mediu urban.
Miza este clară și are implicații structurale: cât de verde este cu adevărat Constanța? Răspunsul poate ghida viitoare decizii ecologice și ajuta la reducerea decalajului față de standardele europene. Fără acest registru, provocările de mediu nu pot fi corect cuantificate și gestionate.