Rectificare pe muchie de cutit: Guvernul da miliarde la Sanatate si Transporturi, dar taie masiv din Investitii si Finante

Guvernul a scos securea de la naftalina. A doua rectificare bugetara din 2025, anuntata ca o solutie salvatoare pentru institutiile ramase fara bani de salarii, se dovedeste a fi o operatiune chirurgicala pe viu, cu anestezie doar pentru cativa privilegiati. Sub masca unei simple ajustari contabile, Executivul orchestreaza un transfer masiv de fonduri, unde unii castiga miliarde, in timp ce altii sunt pusi la o cura de slabire fortata, cu consecinte inca necalculate pe deplin. Este un joc de-a mutatul banilor dintr-un buzunar in altul, o strategie disperata de a stinge incendiile imediate, chiar cu pretul sacrificarii viitorului.

Castigatorii: Perfuzii de Miliarde pentru Sectoare in Colaps

Pe lista scurta a beneficiarilor, doar trei ministere zambesc. In total, peste 2,3 miliarde de lei sunt pompati in sisteme esentiale, dar cronic subfinantate. Nu este un cadou, ci o necesitate strigatoare la cer, o recunoastere tacita a faptului ca statul a ajuns la fundul sacului in domenii critice.

• Ministerul Sanatatii: +1,5 miliarde de lei. O suma colosala, dar care abia reuseste sa puna un plasture pe un sistem sanitar aflat in metastaza. Banii sunt destinati, in principal, decontarii tratamentelor si a concediilor medicale, doua zone care reflecta starea precara a sanatatii natiunii si incapacitatea sistemului de a face fata. Aceasta infuzie de capital nu rezolva problemele structurale: spitalele darapanate, lipsa medicilor sau coruptia endemica. Este doar o gura de oxigen care amana inevitabilul, cumparand timp si liniste sociala pe termen foarte scurt.
• Ministerul Transporturilor si Infrastructurii: +750 milioane lei. Aici, banii se duc direct in gaurile negre ale bugetului de stat: CFR si Metrorex. Subventiile acopera pierderi operationale uriase si asigura ca trenurile si metrourile continua sa circule. Este o solutie de avarie, nu de viziune. In loc sa investeasca in modernizare si eficientizare, Guvernul continua sa finanteze ineficienta, perpetuand un model de management falimentar care consuma resurse uriase an de an, fara a oferi servicii de calitate cetatenilor.
• Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale: +80,8 milioane lei. O suma modesta in comparatie cu celelalte, probabil directionata catre subventii sau programe punctuale. Desi binevenita, suma este prea mica pentru a avea un impact real asupra unui sector vital, macinat de seceta, costuri de productie in crestere si o competitie externa acerba.

Sacrificatii: Lista Neagra a Austeritatii Guvernamentale

Daca la capitolul castigatori lista e scurta, la polul opus, 15 institutii isi vad bugetele ciuntite fara mila. Taierile sunt spectaculoase si ridica semne de intrebare majore cu privire la prioritatile reale ale Guvernului. Austeritatea loveste in plin zone esentiale pentru dezvoltarea si buna functionare a statului.

Taieri Masive la Motoarele Economiei si Justitiei

• Ministerul Finantelor (actiuni generale): -2,08 miliarde de lei. Paradoxal, chiar ministerul care gestioneaza finantele tarii sufera cea mai mare taiere. Desi este vorba de fonduri din capitolul flexibil ‘actiuni generale’, amputarea a peste doua miliarde de lei semnaleaza o criza de lichiditati la nivel central.
• Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene: -1,6 miliarde de lei. Acesta este poate cel mai alarmant semnal. Intr-o perioada in care Romania ar trebui sa absoarba cu viteza maxima fondurile europene si cele din PNRR pentru a-si moderniza infrastructura si economia, Guvernul taie masiv exact de la ministerul responsabil. Mesajul transmis este dezastruos: fie nu exista proiecte mature, fie capacitatea administrativa este atat de slaba incat banii nu pot fi cheltuiti. Indiferent de motiv, Romania rateaza o sansa uriasa la dezvoltare.
• Ministerul Economiei si Digitalizarii: -499,2 milioane lei. Intr-o lume in care digitalizarea si o economie competitiva sunt cheia succesului, taierea a jumatate de miliard de lei este o miscare contraproductiva.
• Ministerul Public: – 320,7 milioane lei. Reducerea bugetului parchetelor este o decizie cu potential periculos. Afecteaza direct capacitatea procurorilor de a investiga infractiuni, de la mica coruptie la crima organizata. O justitie subfinantata este o justitie vulnerabila, iar acest semnal trimis de Guvern este, in cel mai bun caz, iresponsabil.

Lista rusinii continua cu taieri la Serviciul de Telecomunicatii Speciale (-145,1 milioane lei), Ministerul Muncii (-129,2 milioane lei), Curtea de Conturi (-43,8 milioane lei) si chiar Agentia Nationala de Integritate (-21,0 milioane lei). Practic, Guvernul taie din toate zonele care asigura control, justitie, protectie sociala si securitate nationala.

Viziunea Guvernului: Reorganizare sau Doar Praf in Ochi?

Pe fondul acestor jonglerii financiare, prim-ministrul Ilie Bolojan promite o reforma structurala a statului. Se vorbeste despre reorganizarea a zece companii de stat, patru din energie si sase din transporturi, si despre o reducere drastica a aparatului birocratic. Premierul a anuntat, intr-un stil direct, ca multe servicii deconcentrate din judete vor disparea de la 1 ianuarie, ceea ce inseamna mai putini directori si directori adjuncti. Promisiunea este veche si a fost facuta de fiecare guvernare. Ramane de vazut daca de data aceasta se va trece de la vorbe la fapte sau daca este doar o perdea de fum menita sa mascheze realitatea cruda a cifrelor.

Tabloul Economic: Romania, pe Sarma Intre Deficit si Datorie Publica

In spatele acestor mutari de fonduri se ascunde o realitate macroeconomica sumbra. Guvernul se lauda ca rectificarea nu afecteaza tinta de deficit asumata, de 8,4 la suta din PIB. Ceea ce omite sa spuna este ca aceasta tinta este deja uriasa, mult peste limita europeana de 3 la suta, si plaseaza Romania in randul statelor cu cele mai indisciplinate finante din Uniunea Europeana. Mai grav, estimarile oficiale arata ca datoria publica va atinge 59,6 la suta din PIB la finalul anului 2025. Este un prag psihologic si economic extrem de periculos, foarte aproape de limita de 60 la suta prevazuta in tratatele europene. Depasirea acestui prag poate declansa mecanisme de corectie severe din partea Bruxelles-ului si va face finantarea statului si mai scumpa. Pentru cetateanul de rand, acest cocktail toxic de deficit mare si datorie in crestere se traduce, pe termen mediu si lung, prin taxe mai mari, inflatie persistenta si o calitate tot mai scazuta a serviciilor publice. Rectificarea actuala este doar un simptom al unei boli mai adanci: incapacitatea cronica a statului roman de a se reforma si de a-si gestiona eficient resursele.