România: O Transformare Economică Uimitoare în 23 de Ani

România a parcurs un drum extraordinar în ultimele două decenii și jumătate. De la aderarea la Uniunea Europeană, economia țării a înregistrat o creștere spectaculoasă, reflectată clar în creșterea PIB-ului pe cap de locuitor. Analiza realizată de cercetătorul Sorin Cucerai dezvăluie o realitate economică mult mai complexă decât pare la prima vedere.

Un salt uriaș în dezvoltare. În anul 2000, PIB-ul României pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare era de doar 5.800 de dolari, situându-se sub țări precum Serbia, Tunisia, Bulgaria, Rusia, Thailanda sau Africa de Sud. Comparativ cu țările vest-europene, diferența era abisală. Astăzi, în 2023, PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la 47.900 de dolari, o creștere de opt ori! Această evoluție plasează România la un nivel de dezvoltare apropiat de cel al Portugaliei, cu perspective de atingere a ratei de convergență de 100% în următorii ani. Un român teleportat din 2000 în prezent ar fi copleșit de această transformare.

Clasa de mijloc: o creștere remarcabilă. Un studiu Eurofound din iulie 2024 relevă o creștere semnificativă a clasei de mijloc în România. Între 2006 și 2021, proporția persoanelor aparținând clasei de mijloc a crescut cu 8 puncte procentuale, atingând 60%. Această creștere, remarcabilă la nivel european, s-a produs atât pe seama reducerii clasei de jos, cât și a clasei de sus, indicând o diminuare a inegalității de venit. Contrar opiniei răspândite, inegalitatea socială nu a crescut, ci dimpotrivă.

Omogenitate în clasa de mijloc. Spre deosebire de alte state membre ale UE, unde se observă o fragmentare a clasei de mijloc, în România aceasta este destul de robustă și omogenă. Nu există o ruptură acută între cele două categorii distincte: clasa educată (white-collar) și clasa muncitoare (blue-collar). De fapt, creșterea clasei de mijloc se datorează în principal ascensiunii economice a clasei muncitoare.

Inechitate: o nouă provocare. Deși inegalitatea economică a scăzut, o nouă problemă a apărut: inechitatea socială. Clasa educată, deși minoritară în cadrul clasei de mijloc, deține prestigiul social și beneficiile aferente. Clasa muncitoare, cu o putere economică comparabilă, este lipsită de acest prestigiu, ceea ce generează o frustrare profundă.

Iliberalismul est-european: o consecință a succesului. Această inechitate stă la baza iliberalismului est-european, o consecință neașteptată a succesului economic. Spre deosebire de iliberalismul din țările dezvoltate, care are rădăcini în declasarea economică, cel est-european este alimentat de sentimentul de nedreptate socială. Este furia celor care, ajungând la un nivel de trai comparabil cu cel al clasei educate, nu se bucură de același prestigiu și respect social.

O chestiune de respect și acceptare. Analiza lui Sorin Cucerai subliniază necesitatea unei democratizări culturale reale pentru a construi o societate democratică solidă. Este vital să acceptăm și să respectăm toate subculturile, nu doar pe cea dominantă. Ignorarea acestei realități sociale alimentează furia și resentimentele, contribuind la ascensiunea unor ideologii iliberale.

Un apel la toleranță și incluziune. Soluția nu constă în ignorarea acestei frustrări, ci în înțelegerea ei și în adoptarea unor măsuri care să promoveze incluziunea și respectul reciproc. Doar prin acceptarea diferențelor și promovarea egalității de șanse putem consolida democrația și putem crea o societate mai echitabilă și mai prosperă.

Concluzie: România a realizat progrese economice remarcabile în ultimii 23 de ani, însă provocările legate de inechitatea socială necesită atenție și soluții rapide pentru a asigura o dezvoltare durabilă și incluzivă.

Sursa: Republica.ro