O pandemie a urii digitale? Analiza experților dezvăluie o criză profundă de încredere în clasa politică românească. Nu este doar o problemă de imagine, ci una structurală, cu rădăcini adânci în corupție, comunicare deficitară și manipulare online. Ce pași trebuie făcuți pentru a reconstrui podurile dintre cetățeni și partide?
De ce nu ne mai credem politicienii? Pierderea încrederii nu s-a produs peste noapte. Decenii de practici dubioase, promisiuni neîndeplinite și o comunicare lipsită de transparență au erodat încet, dar sigur, legătura de încredere dintre cetățeni și instituții. Alegerile din 2024 se apropie, dar specialiștii sunt sceptici: recâștigarea încrederii este un maraton, nu o cursă de sprint.
Adrian Zabava subliniază complexitatea situației: „Recâștigarea încrederii oamenilor în perspectiva alegerilor prezidențiale este o misiune aproape imposibilă. Timpul este un factor decisiv, iar soluțiile nu pot apărea peste noapte.” El accentuează faptul că vindecarea acestei răni adânci necesită o abordare pe termen lung, o reformă profundă a mentalităților și a practicilor politice. Nu există soluții magice, doar un proces gradual și perseverent de reconstrucție a încrederii.
Valeriu Turcan adaugă un alt aspect crucial: analiza onestă și profesionistă a cauzelor votului negativ. Este nevoie de un audit intern veritabil, nu doar de declarații goale. „Toate partidele pretind că fac un audit, dar în realitate, nimeni nu acționează cu adevărat”, spune Turcan. El atrage atenția asupra pericolului de a ignora cauzele profunde ale crizei, care se extind dincolo de comunicare și strategie, atingând chiar inima sistemului: corupția.
Dezinformarea: un dușman invizibil, dar periculos. Cristian Pirvulescu introduce o altă dimensiune importantă: razboiul hibrid și impactul devastator al dezinformării. „Ne aflăm în plină pandemie de ură digitală, amplificată de platformele precum TikTok”, afirmă el. Manipularea prin rețelele sociale a contribuit semnificativ la polarizarea societății și la erodarea încrederii în instituțiile politice. Combaterea acestui fenomen devine o urgență națională.
Ce soluții există? Experții sunt unanimi: nu există soluții rapide. Zabava consideră că identificarea unor candidați care să răspundă nevoilor populației ar putea avea un impact marginal, dar și asta necesită timp și o schimbare substanțială a politicii. Soluțiile superficiale doar amână reformele esențiale. Turcan insistă pe necesitatea unui audit real, alături de o reformă profundă a sistemului politic. Nu se poate construi încredere pe temelia unor falsuri și manipulări.
Pirvulescu propune o abordare pragmatică: „Trebuie să stingem incendiul, înainte de a ne gândi la reconstrucție”. Combaterea dezinformării și a radicalizării online este prioritară. Este nevoie de o responsabilitate colectivă, implicarea întregii societăți, nu doar a politicienilor. Este nevoie de un dialog autentic între partide și cetățeni, de identificarea grupurilor sociale cu care un dialog constructiv este posibil.
Corupția și comunicarea defectuoasă: leacul amar al reformei. Turcan insistă pe necesitatea unei analize profunde a cauzelor pierderii încrederii, inclusiv a rolului corupției interne în partide. Comunicarea defectuoasă și lipsa unei strategii coerente întrețin o imagine negativă. Partidele trebuie să înțeleagă că reformele reale trebuie să fie profund integrate în sistem, nu doar măsuri cosmetice.
Un apel la responsabilitate colectivă. Zabava conchide că recâștigarea încrederii va fi un proces de durată, ce presupune reforme fundamentale, nu soluții populiste. Turcan și Pirvulescu sunt de acord: reformele adânci și schimbarea modului de interacțiune dintre partide și cetățeni sunt vitale. Pirvulescu lansează un apel către toți cetățenii: „Țara asta nu e a politicienilor, e a noastră”.
Concluzie: Reconstruirea încrederii în politica românească necesită un efort colectiv, o schimbare de paradigmă și o abordare responsabilă, bazată pe onestitate, transparență și o comunicare sinceră. Este un drum lung și anevoios, dar unul absolut necesar pentru o societate mai unită și mai prosperă.