Un cutremur politic se prefigurează în România, odată cu ascensiunea fulminantă a ultranaționalistului Călin Georgescu. Financial Times avertizează asupra unei „a doua revoluții” românești, cu implicații majore nu doar pentru țară, ci și pentru întreaga Uniune Europeană. Georgescu, un personaj controversat cu o retorică incendiară, a reușit să capteze atenția electoratului printr-un discurs populist și anti-sistem, îndreptat împotriva Bruxelles-ului și a clasei politice românești.
De la visul european la dezamăgire și revoltă. După căderea comunismului, România a pornit pe un drum anevoios către integrarea europeană. 35 de ani mai târziu, însă, visul european pare să se fi transformat într-un coșmar pentru mulți români. Nemulțumiți de corupție, de inegalități și de ceea ce percep ca o lipsă de respect din partea UE, aceștia sunt tentați de mesajele radicale ale lui Georgescu.
Un lider mistic, cu accente medievale și putiniste. Georgescu se prezintă drept un salvator al națiunii, evocând trecutul glorios al României medievale și promovând o viziune naționalistă similară cu cea a lui Vladimir Putin, pe care îl consideră „un om care își iubește țara”. Imaginea sa de lider mistic este amplificată de prezența sa pe rețelele sociale, în special pe TikTok, unde își etalează „calitățile” de călăreț, într-o punere în scenă cu trimiteri la eroii legendari ai Evului Mediu.
Mesianism, ortodoxie și atacuri hibride. Retorica sa mesianică, presărată cu invocarea divinității și cu referiri la misticismul Bisericii Ortodoxe Române, rezonează cu o parte a populației. Campania sa electorală a fost marcată de controverse și suspiciuni de atacuri hibride rusesti, autoritățile române semnalând tentative de ingerință externă în procesul electoral.
Opoziție față de agenda europeană și pericolul deraierii de la valorile democratice. Georgescu se opune vehement sprijinului acordat Ucrainei, politicii ecologice europene și prezenței corporațiilor multinaționale. O eventuală victorie a sa l-ar plasa alături de liderii Ungariei și Slovaciei, critici față de agenda UE. „Este începutul unui nou ciclu istoric”, avertizează Mircea Geoana, fost ministru de externe și lider PSD, subliniind pericolul ignorării nemulțumirilor populare.
De la orientare vestică la flirtul cu Estul? Deși România a fost întotdeauna orientată spre Vest, alegerea lui Georgescu ar putea schimba dramatic direcția politică a țării, cu consecințe imprevizibile pentru echilibrul Uniunii Europene. Această „a doua revoluție” românească reprezintă un semnal de alarmă pentru întreaga Europă, demonstrând fragilitatea democrației în fața populismului naționalist.
Un test pentru democrația românească și europeană. Alegerile din România reprezintă un test crucial pentru viitorul țării și pentru stabilitatea Uniunii Europene. Va reuși democrația românească să reziste asaltului ultranaționalist? Răspunsul la această întrebare va avea implicații majore pentru întregul continent.