Campania electorală a lui Calin Georgescu a fost marcată de o serie de dezinformări care au amplificat fals impresia unui sprijin american masiv. Aceste informații false, răspândite rapid pe rețelele sociale, au fost prompt respinse de oficialii americani, expunând o tentativă clară de manipulare a opiniei publice.
Afirmațiile potrivit cărora apropiați ai lui Donald Trump ar sosi în România pentru a-l susține pe Georgescu s-au dovedit a fi nefondate. Deși Georgescu a sugerat o posibilă vizită a lui Robert F. Kennedy Jr., nominalizat de viitoarea administrație Trump, aceasta nu s-a materializat. Nici Kennedy, nici vreun alt reprezentant al partidului Republican nu a confirmat prezența în România.
Conexiunea presupusă între Georgescu și Kennedy, bazată pe o cunoștință anterioară, a fost exploatată intens pe rețelele sociale, fără nicio confirmare oficială. Chiar și după ce Georgescu însuși a anunțat, pe 28 noiembrie 2024, posibilitatea venirii lui Kennedy pentru lansarea unei cărți (cu prefață scrisă de Georgescu), informațiile au continuat să circule, amplificate de analistul politic Cozmin Gusa, care a anunțat, eronat, o confirmare oficială a evenimentului din 5 decembrie.
Imaginile de pe TikTok, care amplificau ideea sprijinului american, au contribuit la crearea unei imagini false. Presa a relatat despre un presupus eveniment electoral-literar programat pentru 5 decembrie, eveniment care, evident, nu a avut loc. Comentarii precum „Încă nu este președinte și are o primă vizită oficială a unui înalt demnitar al Administrației SUA…” demonstrează impactul devastator al dezinformării.
Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a infirmat categoric orice susținere oficială americană pentru Calin Georgescu. Domnia sa a subliniat existența unor legi americane, precum Hatch Act, care interzic implicarea oficialilor federali în campanii politice externe. Mai mult, Muraru a explicat că niciun politician american nu s-ar asocia cu viziunea politică a lui Georgescu, ținând cont de declarațiile sale controversate, inclusiv cele cu conotații antisemite, negatoare ale Holocaustului și pro-Moscova.
Utilizarea cărții lui Robert F. Kennedy Jr., cu prefață scrisă de Georgescu, a fost, de asemenea, o tentativă de creare a unei false legături. Specialiștii subliniază că autorii nu sunt implicați în selectarea prefațelor sau traducerilor, punând sub semnul întrebării validitatea acestei legături pretinse.
O altă informație falsă a vizat implicarea lui Brad Parscale, fost manager de campanie al lui Donald Trump. Mesajul lui Parscale pe Twitter, interpretat greșit, a fost folosit pentru a sugera un sprijin implicit. Cu toate acestea, istoricul controversat al lui Parscale, marcat de o criză nervoasă și o tentativă de suicid în 2020, aruncă o umbră de îndoială asupra credibilității acestei asocieri.
Concluzionând, această campanie de dezinformare, caracterizată prin răspândirea rapidă și necontrolată a informațiilor false pe rețelele sociale, demonstrează fragilitatea informației în era digitală și necesitatea unei verificări riguroase a surselor. Lipsa de reacție promptă a lui Calin Georgescu la aceste afirmații false ridică semne de întrebare cu privire la intențiile sale. Faptul că aceste minciuni au reușit să circule necontrazise o perioadă îndelungată atrage atenția asupra responsabilității jurnaliștilor și a cetățenilor de a combate dezinformarea electorală.
Este imperativ ca publicul să fie conștient de manipulare și să verifice cu atenție informațiile înainte de a le accepta ca adevărate. În era dezinformării, vigilența și spiritul critic sunt arme esențiale în lupta pentru un proces electoral corect și transparent.