Democrație sau Securitate? Interviu despre viitorul României și alegerile prezidențiale

Rascruce de drumuri pentru România. În contextul alegerilor prezidențiale, unde un candidat acuzat de simpatii pro-ruse a câștigat primul tur, apar întrebări esențiale despre viitorul țării. Candidatura Dianei Șoșoacă, acuzată de aceleași simpatii, a fost blocată, însă cea a lui Călin Georgescu a rămas validă. De ce această diferență de tratament? Ar trebui impuse criterii mai stricte pentru candidați, verificări suplimentare înainte de validarea candidaturii?

Alexandru Volacu, politolog la Universitatea București, oferă răspunsuri clare în acest interviu. El abordează dileme complexe, de la excluderea candidaților indezirabili la echilibrul fragil dintre democrație și securitate națională.

Excluderea candidaților anti-democrație: o sabie cu două tăișuri? Ideal ar fi ca politicienii evident anti-democrație să fie excluși din cursă. Practica însă este dificilă. Excluderea poate deveni o armă politică, o formă de arbitrariu. Volacu evidențiază cazul Dianei Șoșoacă, exclusă de CCR pe motiv că ar pune în pericol valorile democratice, dar și cazul lui Călin Georgescu, a cărui candidatură a rămas validă în ciuda unor declarații controversate.

Cine veghează asupra democrației? În contextul suspiciunilor de politizare a CCR, apare întrebarea: cine ar trebui să aibă autoritatea de a decide excluderea unui candidat fără a fi suspectat de abuz? Găsirea unei instituții cu adevărat neutre și echidistante este o provocare majoră.

Democrație vs. Securitate: un fals conflict? Pandemia a demonstrat că democrația poate fi pusă în plan secund în numele securității naționale. Dar când și în ce condiții este justificată o astfel de decizie? Există riscul ca precedentul stării de urgență să fie exploatat în viitor? Volacu argumentează că protejarea democrației este în sine o problemă de securitate națională. Contrastul dintre cele două este periculos și poate fi folosit pentru a submina democrația. Exemplul Ungariei, unde starea de urgență a devenit o constantă, este un semnal de alarmă.

Scoaterea în afara legii a unor partide: o soluție sau o amenințare la adresa democrației? Volacu se declară optimist în privința pluralismului politic din România, chiar și în contextul unui sistem electoral proporțional. Riscul major, în opinia sa, îl reprezintă rezultatul alegerilor parlamentare, cu posibilitatea ca partidele extremiste să obțină un scor important.

Ce se întâmplă dacă extremiștii obțin un scor mare? Un scor de 30-40% pentru extrema dreaptă ar pune probleme majore, chiar și în cazul unei victorii a unui candidat pro-european la prezidențiale. Frustrările populației s-ar putea canaliza către opozitia extremistă, crescând riscul ca aceasta să obțină majoritatea la următoarele alegeri. Soluția, conform lui Volacu, constă în întărirea presei independente, a societății civile și a justiției, precum și în susținerea partidelor democratice.

Cât de solidă este Constituția României? În scenariul în care o alianță extremistă ar ajunge la guvernare, Constituția României ar putea împiedica o schimbare radicală de orientare a țării, cum ar fi o aliniere la Rusia? Obținerea unei supramajorități necesare pentru modificarea Constituției este puțin probabilă. Armele rămase ar fi presa vigilantă, societatea civilă activă și protestele cetățenilor.

Eroziunea democrației: un pericol real? Deși România nu are un Viktor Orbán, există riscul unei erodări subtile a democrației, prin atacuri asupra presei, universităților, societății civile și justiției. Volacu explică cum guvernele de tipul celui condus de Orbán manipulează informația și elimină vocile critice pentru a-și menține puterea.

Protestele: legitime sau nefondate? În contextul manifestațiilor împotriva lui Călin Georgescu, apar întrebări despre legitimitatea acestora. Sunt protestele o formă de presiune nejustificată sau o reacție firească la o posibilă amenințare la adresa democrației? Volacu consideră că protestele pașnice sunt legitime, mai ales în cazul în care exprimă temeri reale privind viitorul țării.

Dreptul la vot: cine ar trebui să voteze? Volacu discută și despre limitele electoratului, subiectul uneia dintre cărțile sale. El argumentează pentru un electorat mai incluziv, care să includă rezidenții permanenți, chiar și fără cetățenie, precum și persoanele cu condamnări penale. De asemenea, propune luarea în considerare a scăderii vârstei de vot la 16 ani, o tendință prezentă la nivel european.

Interzicerea unor lideri politici: exemple și argumente. Există exemple de interzicere a unor lideri politici în alte țări, cum ar fi cazul Golden Dawn din Grecia sau discuțiile despre interzicerea AfD în Germania.

Cum poate fi prevenită o dictatură? Constituția României, cu principiul separației puterilor în stat, este un mecanism important pentru prevenirea derapajelor autoritare. Cu toate acestea, rezistența acestor mecanisme în fața unui atac concertat rămâne o întrebare deschisă. Volacu subliniază importanța unei Curți Constituționale independente și a unei societăți civile active.

Ungaria: un exemplu de erodare a democrației. Ungaria este un exemplu clar de țară care a trecut de la o democrație funcțională la o autocrație electorală. Acest proces de erodare a democrației este subtil și de lungă durată, concentrându-se pe slăbirea instituțiilor democratice și a presei libere.

Cum ar putea deveni România o a doua Ungarie? Volacu explică mecanismele prin care un partid sau un grup de actori politici pot eroda democrația fără a recurge la o lovitură de stat. Aceste mecanisme includ manipularea informației, atacurile asupra presei și a societății civile, precum și slăbirea independenței justiției.

Riscul RoExit: cât de real este? Volacu consideră că riscul ca România să părăsească Uniunea Europeană sau NATO este redus, având în vedere orientarea pro-europeană a populației.

„Protejarea democrației este o problemă de siguranță națională, dar de aici nu decurge ca ar trebui să mutam deciziile cu privire la ce ar trebui facut in aceasta privinta din sfera publica in sfera unor institutii opace si, in Romania, lipsite de orice fel de control politic, cum ar fi serviciile secrete.” – Alexandru Volacu

Interviul cu Alexandru Volacu oferă o analiză complexă a provocărilor cu care se confruntă democrația românească în contextul alegerilor prezidențiale. El subliniază importanța vigilenței cetățenilor, a presei independente și a societății civile în protejarea valorilor democratice și a viitorului țării.