TikTok, platforma video scurtă, a devenit un nou câmp de luptă politică, iar extrema dreaptă pare să fi stăpânit tactica. În Franța, ascensiunea lui Jordan Bardella, liderul Adunării Naționale, pe această platformă, este un exemplu concludent.
Bardella, cu 1,6 milioane de urmăritori, a devenit a treia cea mai populară personalitate politică franceză pe TikTok, depășind mulți alți actori politici. Strategia sa, susținută de o agenție de comunicare, se bazează pe videoclipuri scurte, pline de umor și adaptate la „cultura fanilor”, evitând abordarea directă a problemelor politice.
Deși nu există dovezi directe ale unei corelații între succesul pe TikTok și rezultatele electorale, influența este evidentă. Bardella a reușit să-și consolideze imaginea în rândul tinerilor, construindu-și o reputație solidă printre alegătorii pentru prima dată.
Partidul său, Adunarea Națională, a obținut peste 30% din voturi la alegerile europene și parlamentare, iar implicarea pe TikTok a contribuit semnificativ la acest rezultat. Mesajele concise și utilizarea sarcasticului, a ironiei și a meme-urilor, inspirate din strategia extremei drepte americane, au rezonat puternic cu publicul țintă.
Fenomenul nu este limitat la Franța. Un studiu Politico relevă că partidele europene de extremă-dreaptă sunt cele mai active și apreciate pe TikTok, generând un volum mare de conținut și obținând un număr semnificativ de like-uri.
În Germania, Maximilian Krah de la AfD folosește aceeași strategie, mizând pe meme-uri și o retorică considerată „cool” de tineri, influențându-le astfel opiniile. Dar există și o latură întunecată a acestei monede: algoritmul TikTok creează bule ideologice, expunând utilizatorii la un flux constant de informații care pot distorsiona realitatea.
Acest „cerc vicios” amplifică o percepție deformată a realității, creând un climat de tensiune, mai ales în rândul tinerilor, avertizează experții. Fenomenul depășește o simplă campanie de succes pe TikTok; este vorba despre modul în care algoritmul platformei poate influența percepția realității și poate modela opiniile publicului, mai ales în rândul alegătorilor tineri.