Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a fost salutată cu entuziasm de Benjamin Netanyahu, premierul israelian care a beneficiat de o relație privilegiată cu republicanul în primul său mandat prezidențial. Multe decizii favorabile Israelului, luate în timpul primului mandat Trump, au pavat drumul unor aparente progrese spre pace în regiune. Însă, întrebarea care macină acum scena geopolitică este: cât de multă libertate îi va acorda Trump lui Netanyahu de data aceasta?
Ioana Constantin Bercean, expertă în relații internaționale specializată pe SUA și Orientul Mijlociu, oferă o perspectivă complexă asupra acestei dinamici. Unul dintre punctele cruciale este legat de conflictul palestinian-israelian și de coloniile din Cisiordania. Bercean susține că o recunoaștere a anexării acestor colonii de către administrația Trump ar fi o mișcare extrem de riscantă, ce ar putea aprinde un foc anti-americanism în regiune, subminând relațiile strategice cruciale ale SUA cu statele arabe, inclusiv Arabia Saudită, furnizoare majore de resurse energetice.
„Problema coloniilor din Cisiordania este o adevărată dilemă pentru orice administrație americană,” explică Bercean. „O recunoaștere a anexării ar încălca rezoluțiile ONU și ar exacerba ostilitatea lumii arabe.” Experta sugerează că un astfel de pas ar putea fi luat, eventual, doar spre sfârșitul celui de-al doilea mandat Trump, dacă ar exista, minimizând astfel impactul negativ asupra relațiilor strategice americane în regiune.
Acordurile Abraham, semnate în timpul primului mandat Trump, reprezintă un alt punct de inflexiune. Bercean subliniază lipsa menționării problemei palestiniene în aceste acorduri, fapt ce a contribuit la escaladarea tensiunilor recente și la reapariția soluției cu două state pe agenda internațională. Pentru a asigura securitatea Israelului, Trump va trebui probabil să regândească și să rescrie acordurile Abraham, adaptându-le la noile realități geopolitice.
Tensiunile cu Iranul constituie un alt factor cheie. În timp ce Trump a avut o politică dură împotriva Iranului, Bercean accentuează faptul că Israelul nu ar putea câștiga un război împotriva Iranului fără sprijinul SUA. Un conflict direct ar fi dezastruos pentru ambele țări. „Daca Trump i-ar da mână liberă lui Netanyahu, asta ar implica sprijin militar și diplomatic”, afirmă Bercean, adăugând că acest scenariu ar contrazice însă afirmațiile lui Trump despre menținerea păcii în Orientul Mijlociu. Experta consideră că relația cu Iranul reprezintă un ”unfinished business” pentru Trump, și că o abordare agresivă, ce ar duce la un război deschis, s-ar putea dovedi contraproductivă pentru obiectivul final al lui Trump, de a obține un acord mai avantajos.
Bercean analizează și posibilitatea unei abordări diplomatice mai subtile, inclusiv printr-o intensificare a sancțiunilor împotriva Iranului, urmată de o perioadă de negocieri discrete. Aceasta nu exclude posibilitatea unui nou acord cu Iranul, spre finalul unui eventual al doilea mandat Trump, diferit de cel din 2015.
În ceea ce privește capacitatea nucleară a Iranului, Bercean subliniază că țara are cunoștințele necesare pentru a deveni o putere nucleară, însă preferă să utilizeze acest program ca instrument de negociere. Situația regională, deși gravă, nu a ajuns încă la punctul de inflexiune care să oblige Iranul la producerea unei arme nucleare.
În final, Bercean analizează complexitatea relației Trump-Netanyahu, subliniind independența strategică a lui Netanyahu, care a profitat de percepția unei slabiciuni americane în regiune pentru a-și avansa propriile obiective. Totodată, experta remarcă și disconfortul crescând în rândul populației israeliene față de politica lui Netanyahu, evidențiată de protestele recente. Un eventual scenariu în care Trump i-ar cere lui Netanyahu să rezolve problemele cu Hamas, Hezbollah și Iran înainte de preluarea oficială a funcției, este considerat improbabil de Bercean, dat fiind atât independența lui Netanyahu, cât și presiunile interne din Israel.
Concluzia este că relația Trump-Netanyahu se află la o răscruce de drumuri. Viitorul Orientului Mijlociu depinde de abilitatea acestor doi lideri de a naviga printr-un labirint de interese complicate, într-un context geopolitic marcat de instabilitate și incertitudine. Miza este enormă: pace sau un nou conflict major în regiune.