Mandat de arestare internațional: UE în fața unei decizii dificile

Josep Borrell, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, a declarat categoric că statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să aplice mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva lui Benjamin Netanyahu, Yoav Gallant și Mohammed Deif. Această decizie, luată joi de CPI, vizează acuzații grave de crime de război și crime împotriva umanității.

Borrell a subliniat clar că aplicarea mandatului nu este opțională pentru statele semnatare ale Statutului de la Roma, actul fondator al CPI, ratificat de toate statele UE. Aceeași obligație se extinde și asupra țărilor candidate la aderarea în UE.

Într-o declarație puternică, Borrell a respins acuzațiile de antisemitism care apar de fiecare dată când este criticată politica guvernului israelian. El a afirmat dreptul de a critica deciziile guvernului israelian, indiferent de actorii implicați, fără a fi acuzat de antisemitism. Contextul declarației sale este ofensiva militară israeliană din Fâșia Gaza, soldat cu peste 44.000 de palestinieni uciși, urmare a atacului Hamas din 7 octombrie 2023, care a provocat moartea a circa 1.200 de israelieni.

Borrell a caracterizat decizia CPI ca fiind una strict juridică, nu politică, și a subliniat lipsa oricărei conotații antisemite. El a atras atenția asupra unei duble măsuri: atunci când CPI a cerut arestarea lui Vladimir Putin, mulți au aplaudat, însă aceleași voci tac acum în cazul lui Netanyahu. Această diviziune profundă a statelor membre UE în fața deciziilor CPI este un aspect îngrijorător, conform declarațiilor sale.

Reacțiile la decizia CPI sunt diverse. Premierul ungar Viktor Orban a invitat pe Netanyahu în Ungaria, asigurându-l că nu riscă arestarea. Ungaria nu este singura țară care sugerează că nu va aplica mandatul, Guvernul german considerând dificilă arestarea lui Netanyahu, invocând istoria germană drept argument.

Situația creează o tensiune evidentă în cadrul UE, punând la încercare coeziunea și angajamentul față de dreptul internațional. Rămâne de văzut cum vor reacționa celelalte state membre și ce impact va avea această decizie asupra relațiilor internaționale.