Votul diasporei române a jucat un rol crucial în alegerile prezidențiale anterioare, iar în 2024 se anunță o influență la fel de semnificativă, poate chiar mai accentuată. Analistul politic Cristian Pirvulescu anticipează o schimbare de paradigmă.
O schimbare de direcție: În timp ce în trecut votul diasporei a favorizat candidații pro-europeni, Pirvulescu prevede o posibilă înclinare spre candidații anti-europeni. Acest lucru ar putea aduce avantaje unor partide cu platforme naționaliste sau cu mesaje anti-UE, o inversare de tendință remarcabilă.
Câștigătorii probabili: Analistul estimează că George Simion, eventual Diana Șoșoacă (prin transferul voturilor către un alt candidat precum George Georgescu), și Claudiu Târziu (Lasconi) ar putea beneficia cel mai mult de votul diasporei, urmați de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, cu scoruri mult mai mici.
Polarizare geografică: Se anticipează o diferențiere clară între votul din Republica Moldova (predominant PSD-PNL, similar cu alegerile europene) și cel din restul lumii (probabil spre candidații mai radicali menționați anterior).
Conspirații și rețele sociale: Un factor cheie, subliniază Pirvulescu, este legătura dintre votul antisistem și teoriile conspirației vehiculate pe rețelele sociale. Mulți alegători din diaspora nu se mai ghidează după programele politice, ci după resentimente cultivate online. Este un vot împotriva propriilor interese, deoarece o Românie marginalizată în UE nu poate ajuta diaspora la fel de eficient.
Sentimentul de revansă: Analistul evidențiază convingerea multor români din diaspora că sunt victimele unei conspirații politice interne, un sentiment amplificat pe rețelele sociale, în contextul unui „război hibrid” insuficient gestionat, după cum susține Pirvulescu. Această percepție alimentează dorința de revansă, influențând decisiv opțiunile lor de vot.
Impactul războiului hibrid: Aparitia unor partide precum AUR și SOS, combinată cu dezinformarea din cadrul războiului hibrid, a contribuit la o reacție puternică și la amplificarea resentimentelor în rândul diasporei, în comparație cu alegerile din 2019.
Concluzia este clară: votul diasporei în 2024 se profilează ca un factor extrem de important, complex și potențial decisiv în rezultatul alegerilor, influențat de factori sociali, online și geopolitici, cu o tendință marcantă spre polarizare.