Alegeri prezidențiale și parlamentare în România: ascensiunea extremei drepte și mizele pentru viitorul țării

România se află în pragul unor alegeri cruciale, atât prezidențiale, cât și parlamentare, iar atenția întregii lumi este îndreptată către ascensiunea fulminantă a partidului de extremă dreapta AUR, condus de George Simion. Va reuși România să evite valul global de dreapta dură care cuprinde tot mai multe națiuni? Acesta este întrebarea care stă pe buzele tuturor analiștilor politici.

14 candidați se întrec în cursa pentru președinție, însă cel care atrage toate privirile este George Simion, liderul AUR, aflat pe locul doi în sondaje. Simion, cu discursul său naționalist și eurosceptic, reprezintă o figură controversată, iar o eventuală victorie a sa ar putea schimba radical peisajul politic românesc și relațiile țării cu partenerii externi.

Tradițional un aliat de încredere al NATO și un susținător al valorilor UE, România s-a distanțat mereu de tendințele iliberale observate în alte state din regiune, precum Ungaria sau Polonia. Însă ascensiunea AUR pune sub semnul întrebării acest parcurs. Simion promite o poziție mai dură față de Bruxelles și o apărare ferventă a intereselor naționale, chiar și cu prețul încălcării legislației europene. O eventuală președinție Simion ar însemna alăturarea unui grup tot mai numeros de lideri de extremă dreapta din UE, cu potențiale consecințe negative asupra echilibrului politic al blocului comunitar.

Modelat după figuri controversate precum Donald Trump, Giorgia Meloni și Jarosław Kaczyński, Simion are o viziune radical diferită asupra relațiilor internaționale ale României. Relațiile cu Ucraina și Moldova, deja tensionate, ar putea suferi o deteriorare semnificativă, având în vedere interdicția de intrare a lui Simion în ambele țări. Autoritățile ucrainene l-au acuzat pe Simion de „activități anti-ucrainene sistematice”, în timp ce acesta susține că interdicția este o consecință a poziției sale pro-românești și a revendicărilor teritoriale.

O creștere a sprijinului pentru AUR ar consolida și mai mult tendința de dreapta observată în Europa și în Occident. Pe de altă parte, victoria oricărui alt candidat ar reprezenta o continuare a politicii externe actuale a României.

Pe lângă alegerile prezidențiale, românii vor merge la urne și pe 1 decembrie pentru a-și alege reprezentanții în Parlament. Aceste alegeri sunt la fel de importante, deoarece vor decide componența guvernului pentru următorii patru ani.

Sistemul politic românesc este similar cu cel francez, președintele fiind șeful statului și comandantul suprem al armatei, în timp ce prim-ministrul, numit de președinte pe baza rezultatelor alegerilor parlamentare, conduce guvernul și este responsabil de bugetul țării.

13 candidați își doresc să-l înlocuiască pe Klaus Iohannis, președintele în exercițiu, aflat la finalul celui de-al doilea mandat. Printre principalii candidați se numără Marcel Ciolacu (PSD), George Simion (AUR), Elena Lasconi (USR), Mircea Geoana (independent) și Nicolae Ciucă (PNL).

Campania electorală a fost marcată de atacuri personale și scandaluri, în detrimentul dezbaterilor de fond pe teme de politică economică și socială. Simion a fost acuzat de întâlniri cu spioni ruși, acuzații pe care le-a negat vehement, în timp ce Ciolacu a fost criticat pentru călătoriile sale costisitoare cu avionul privat.

Deși toți candidații se declară pro-UE, pro-NATO și susținători ai Ucrainei, există diferențe semnificative în abordarea acestor teme. Simion a promis că va suspenda ajutorul militar acordat Ucrainei și va sprijini un acord de pace negociat de Donald Trump, chiar dacă acest lucru ar însemna concesii teritoriale din partea Ucrainei. Alți candidați au recunoscut, de asemenea, că pacea nu poate fi obținută fără cedări teritoriale din partea Ucrainei.

Indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale, AUR este așteptat să obțină un scor bun la alegerile parlamentare, ceea ce ar putea complica formarea unei coaliții guvernamentale. Social-democrații lui Ciolacu ar putea fi puși în situația de a alege între a intra la guvernare cu un partid considerat extremist și a-și păstra credibilitatea.

Sondajele îl plasează pe Ciolacu în fruntea cursei prezidențiale, cu puțin peste 25% din intențiile de vot, urmat de Simion cu 19% și Lasconi la mică distanță. Cursa parlamentară reflectă în mare măsură această dinamică, cu PSD la 30%, AUR la 21%, USR la 17% și PNL la 14%. Partidul extremist SOS România, condus de Diana Șoșoacă, se situează la 7% în intențiile de vot.

Experții avertizează însă că sondajele din România nu sunt întotdeauna fiabile, ceea ce înseamnă că o surpriză majoră nu poate fi exclusă. Primele rezultate preliminare, bazate pe exit-poll-uri, vor fi anunțate duminică seara, la ora 21:00.

Aceste alegeri sunt cruciale pentru viitorul României, iar rezultatul lor va avea un impact major asupra direcției politice și economice a țării, precum și asupra relațiilor sale cu partenerii internaționali.