Ce se întâmplă când prețul rapiței atinge un maxim istoric de 561 de euro pe tonă, dar fermierul român rămâne în urmă? Este o întrebare crucială pentru agricultură, iar răspunsul poate zgudui întreaga industrie. Deși contractele MATIF cu livrare în august 2026 au crescut, prețul real la care vând fermierii din România este cu aproape 23 de euro mai mic. De ce această discrepanță?
În Constanța, prețul rapiței DAP se află la 538 de euro pe tonă, iar în Moldova și Călărași, ofertele sunt chiar mai mici: 2.500 de lei și 2.700 de lei pe tonă, respectiv. Aceste cifre sunt cu 318 lei, respectiv 118 lei sub prețul de pe bursa europeană, iar fermierii se întreabă de ce nu pot profita de această creștere.
Pe fondul conflictului Rusia-Ucraina, infrastructura portuară din Marea Neagră a fost grav afectată, ceea ce amenință capacitățile de export ale celor două țări. Asta nu face decât să amplifice prețurile, dar nu și veniturile fermierilor români. De asemenea, tensiunile geopolitice cu Iranul au dus la creșterea prețului țițeiului, iar acest risc se reflectă în costurile uleiurilor vegetale.
Într-o piață care premiază riscul, profitul suplimentar se oprește la ușa fermelor românești. Deși cotatiile de pe MATIF sunt promițătoare, ele nu se transpun în beneficii pentru producători. Este o realitate frustrantă care cere o analiză profundă.
În concluzie, fermierii români trebuie să se adapteze rapid la aceste fluctuații, iar autoritățile ar trebui să își îndrepte atenția asupra modului în care pot ajuta la reducerea acestui decalaj. Ce va urma? Va reuși România să își recupereze poziția pe piața europeană a rapiței?