Prețurile locuințelor din România: Un paradox în mijlocul crizei imobiliare

Prețurile locuințelor din România sunt, de fapt, sub nivelul la care ar trebui să fie? Aceasta este întrebarea provocatoare pe care Banca Națională a României (BNR) o aruncă în fața celor care s-au plâns că prețurile au explodat. Raportul recent asupra stabilității financiare, publicat în iunie 2026, dezvăluie o realitate surprinzătoare: locuințele rămân mai accesibile decât ar justifica veniturile românilor, costul creditelor și prețul chiriilor. Într-o piață în care orașe precum Iași, București-Ilfov, Cluj, Timiș, Constanța și Brașov se află în fruntea creditării ipotecare, BNR a aplicat mai multe metode de calcul pentru a evalua corectitudinea prețurilor. Rezultatul? Indiferent de abordare, concluzia rămâne aceeași.

Dar nu te lăsa păcălit! Deși prețurile cresc, ritmul lor este mai lent decât inflația. La sfârșitul anului trecut și începutul acestuia, prețurile locuințelor au crescut cu 6,7% față de anul anterior, depășind media din zona euro. Totuși, dacă luăm în calcul inflația, prețurile au scăzut cu 2,6% în același interval. O situație confuză, nu-i așa?

O schimbare fiscală importantă a lăsat urme clare pe piață. Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și eliminarea reducerii de TVA pentru prima locuință au forțat mulți cumpărători să se reorienteze spre locuințele vechi, unde prețurile au crescut cu 7,1%. Astfel, în loc să se concentreze pe noile construcții, românii caută acum oferte în segmentul mai vechi, generând o cerere crescută.

Iașiul, un jucător important în acest peisaj, se află în topul creditării ipotecare, cu circa 61% din volumul total de creditare destinat achiziției de locuințe. Deși calitatea acestor credite a rămas bună, cu doar 1,5% neperformante, există discrepanțe regionale. De exemplu, Ilfovul se confruntă cu o rată de neplată de 1,8%, în timp ce Clujul se laudă cu doar 0,7%.

Dar ce se întâmplă cu programul „Prima Casă/Noua Casă”? Acesta a pierdut rapid teren, înregistrând o scădere cu 21% a creditelor noi în martie 2026. De la aproape jumătate din debitori având un credit prin acest program în 2019, acum doar unul din patru mai beneficiază de el. Cei mai mulți se îndreaptă acum spre credite ipotecare obișnuite, o categorie în creștere cu 13,9%.

Raportul BNR scoate în evidență și riscurile asociate creditelor cu avans mic, unde rata de neplată ajunge la 7% pentru împrumuturile care acoperă peste 95% din valoarea locuinței. Comparând Bucureștiul și Constanța, se observă că un bucureștean câștigă, în medie, de 1,5 ori mai mult decât ar avea nevoie pentru a obține un credit ipotecar, în timp ce constănțeanul abia atinge acest prag.

În concluzie, piața imobiliară din România se află într-o situație paradoxală: prețurile cresc, dar mai lent decât inflația, iar creditarea ipotecară este în continuare activă, chiar dacă anumite segmente se confruntă cu dificultăți. Cu un număr de tranzacții imobiliare scăzând cu 17,1% în primele trei luni din 2026, viitorul rămâne incert, dar plin de oportunități. Fie că ești cumpărător sau vânzător, este momentul să fii atent la mișcările pieței și să iei cele mai informate decizii.