Ultimele cuvinte ale Reginei Elisabeta: O simplă însemnare din jurnal

Ultima însemnare a Reginei Elisabeta a II-a în jurnalul său, scrisă cu doar două zile înainte de deces, a fost dezvăluită într-o nouă biografie regală. O notă simplă, lipsită de dramatism, care reflectă stilul pragmatic al suveranei. Ce a consemnat regina în ultimele sale rânduri? O întrebare care captivează imaginația.

Robert Hardman, un jurnalist britanic specializat în Casa Regală, a publicat în volumul său actualizat „Charles III: New King. New Court. The Inside Story” detalii inedite despre ultimile zile ale reginei. Se pare că, chiar și în ultimele sale momente, regina și-a păstrat ritualul zilnic de a scrie în jurnal.

Întrebarea este: ce semnificație ascunde această simplitate? Însemnarea de pe 6 septembrie, de la Castelul Balmoral, este concisă: „Edward a venit să mă vadă”, referindu-se la Sir Edward Young, secretarul său privat. O întâlnire care, în contextul evenimentelor din acele zile, capătă o profundă semnificație.

Această scurtă frază reprezintă ultimul angajament public al reginei, înainte de numirea lui Liz Truss în funcția de prim-ministru. Un eveniment marcant în istoria recentă a Marii Britanii, consemnat cu o discreție specifică reginei Elisabeta. Se pare că jurnalul reginei nu era un loc pentru introspecții, ci mai degrabă un registru al evenimentelor din zilele sale pline. Un jurnal menținut cu rigurozitate de-a lungul a 70 de ani de domnie, scris cu stilou cu peniță și cerneală neagră, fiecare jurnal fiind marcat cu cifrul său regal și numerotat cu cifre romane, legat în piele.

Interesant este și faptul că Regele Charles, fiul și moștenitorul reginei, își ține și el un jurnal, dar stilul său s-a schimbat. Acesta „notează amintirile și reflecțiile sale” la sfârșitul fiecărei zile, o abordare diferită de cea a mamei sale, care consemna evenimentele cu o precizie cronologică.

Jurnalul Reginei Elisabeta, așadar, rămâne un testament al stilului său pragmatic, un document istoric care așteaptă să fie studiat de generațiile viitoare. O ultimă mărturie a unei vieți dedicate serviciului public.