Audieri Parlament Europen: Destinul Comisarilor desemnaţi

Marţi, Parlamentul European va găzdui audierile a şase comisari europeni desemnaţi, printre care şi Roxana Minzatu, reprezentanta României. Această sesiune crucială ar putea influenţa calendarul aprobării noului executiv al UE, programat să-şi înceapă mandatul în decembrie.

Roxana Minzatu, propusă pentru funcţia de vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene pentru oameni, competenţe şi pregătire, va fi supusă unui interogatoriu riguros din partea eurodeputaţilor din două comisii: Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) şi Comisia pentru cultură şi educaţie (CULT). Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (FEMM) şi Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) vor participa în calitate de observatori, având dreptul de a adresa câte o întrebare comisarului desemnat.

Simultan cu audierea Roxanei Minzatu, programată la ora 14.30 (ora Bruxellesului), comisarul desemnat al Franţei, Stephane Sejourne, propus vicepreşedinte executiv pentru prosperitate şi strategie industrială, va fi audiat de patru comisii: Comisia pentru industrie, cercetare şi energie (ITRE), Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor (IMCO), Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţa alimentară (ENVI) şi Comisia pentru afaceri economice şi monetare (ECON). Alte patru comisii vor participa ca observatori.

Dimineaţa, la ora 09.30, Kaja Kallas, propusă pentru funcţia de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, va fi audiată în Comisia pentru afaceri externe (AFET), cu participarea a cinci comisii şi subcomisii ca observatori. În paralel, comisarul desemnat al Italiei, Raffaele Fitto, propus vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene pentru coeziune şi reforme, va fi audiat în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI).

Seara, vor avea loc audierile comisarului desemnat spaniol Teresa Ribera Rodríguez (vicepreşedinte executiv pentru o tranziţie curată, justă şi competitivă) şi a celui finlandez, Henna Virkkunen (vicepreşedinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate şi democraţie).

Analiza perspectivei

Eurodeputaţii români exprimă opinii diverse, dar în general, optimiste, cu privire la rezultatul audierilor. În timp ce unii, precum Victor Negrescu, vicepreşedinte PE, se aşteaptă la o aprobare formală, chiar şi în cazul unor performanţe deficitare (amintind de audierile comisarilor suedez şi belgian), alţii, precum Nicu Ştefanuţa, eurodeputat afiliat grupului Verzilor, îşi exprimă dorinţa de respingere a candidaţilor din Ungaria şi Italia, Oliver Varhelyi şi Raffaele Fitto.

Situaţia candidaţilor din Ungaria şi Italia pare mai delicată, existând discuţii ample cu privire la portofoliile lor şi posibilele implicaţii asupra echilibrului politic din cadrul Comisiei. Întârzierea evaluării lui Oliver Varhelyi până miercuri sugerează o aşteptare a rezultatelor audierii lui Fitto, indicând o strânsă interdependenţă între cele două evaluări.

Opinia eurodeputatului Nicu Ştefanuţa cu privire la Raffaele Fitto este una rezervată, subliniind aspecte din istoricul acestuia şi legăturile cu guvernul italian, considerându-l un comisar improbabil, cel puţin din perspectiva grupului Verzilor. În ceea ce priveşte Roxana Minzatu, deşi există nemulţumiri legate de modul în care a fost desemnată, eurodeputaţii români se declară în favoarea sprijinirii sale, subliniind importanţa politică a funcţiei de vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru România.

Daniel Buda, eurodeputat PNL, împărtăşeşte nemulţumirea privind modul de desemnare a Roxanei Minzatu, exprimând regretul pentru pierderea oportunităţii de a obţine un portofoliu mai relevant. Totuşi, el susţine că în cazul unui vot în comisii, nu se pune problema votului negativ împotriva Roxanei Minzatu, considerând că ar reprezenta o exteriorizare a unor probleme interne româneşti în Parlamentul European. El este optimist cu privire la trecerea tuturor comisarilor, inclusiv a lui Raffaele Fitto, apreciindu-i potenţialul.

Concluzia generală este că, deşi unele necunoscute persistă, în special în legătură cu candidaţii din Ungaria şi Italia, există un sentiment de optimism privind finalizarea cu succes a procesului de audiere şi numire a noilor comisari europeni.