Legendarul Mihai Irimia: Arheologul care a sculptat istoria Dobrogei

Prezentul nu există fără trecut: regele neîncoronat al preistoriei dobrogene

Te-ai întrebat vreodată cine sunt oamenii care dezgroapă trecutul și îl transformă în poveste? Astăzi, îți spunem despre Mihai Irimia, arheologul care a făcut ca istoria Dobrogei să strălucească pe harta lumii.

O pierdere care cutremură arheologia: În 25 februarie 2011, scena arheologică din Dobrogea a fost zguduită de pierderea unei figuri emblematice: Mihai Irimia, omul care a trăit și a respirat trecutul.

Încă de la absolvirea Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în 1965, Mihai Irimia a fost repartizat la Muzeul Regional de Arheologie Dobrogea. Timp de trei decenii, fiecare sit pe care a pus mâna a prins viață: necropolele getice de la Bugeac, așezările de la Gura Canliei și Corbu de Jos, toate sub atenta lui observație.

Legende și mituri aduse la lumină

O echipă de specialiști, conduși de Mihai Irimia, a pus în evidență problema populațiilor autohtone și alogene din Dobrogea. Cu peste 120 de studii și rapoarte, Irimia și-a imprimat stilul pe harta cercetării arheologice internaționale. Colegii îl numeau ‘profesionist desăvârșit’, ‘regele neîncoronat al preistoriei’.

Câștigarea luptei pentru cunoaștere: Între 1979 și 1990, a fost director adjunct al Muzeului, și mai târziu, între 1990–1992, director, consolidând cercetările în contextul unui climat adesea dificil.

Învățând viitorul să iubească trecutul

După 1990, Mihai Irimia s-a dedicat educației. A sprijinit dezvoltarea Facultății de Istorie a Universității Ovidius din Constanța, devenind un mentor pentru o nouă generație de istorici. În 2003, a înființat Centrul de Studii și Cercetări a Istoriei și Civilizației Zonei Mării Negre, deschizând porți pentru noi explorări.

Astfel, fiecare rând scris de Mihai Irimia devine un relicvariu de cunoștințe, un imperativ de a privi în urmă pentru a înțelege cine suntem.