Hidrocentrala de la Rastolita, judetul Mures, un proiect hidroenergetic de mare capacitate – primul de acest gen construit in Romania dupa 1990 – a primit acordul de mediu. Aceasta veste, anuntata luni de Agentia pentru Protectia Mediului Mures, marcheaza un pas decisiv in dezvoltarea energetica a tarii.
Amplasata pe teritoriul administrativ al comunelor Rastolita, Lunca Bradului, Deda si Vatava, hidrocentrala, cu o putere instalata de 35,2 MW si o capacitate de productie anuala de 58,14 GWh/an (la un nivel minim energetic), a primit aprobarea de la Agentia pentru Protectia Mediului Mures pentru defrisarea unei suprafete de 39,38 hectare. Acest act este vital pentru finalizarea proiectului, parte integranta a Strategiei Energetice a Romaniei 2020-2030 si a Planului National Integrat Energie si Schimbari Climatice (PNIESC).
Impactul asupra mediului: o analiza detaliata
Acordul de mediu, obtinut dupa o analiza minutioasa a impactului asupra mediului inconjurator, a inclus dezbateri publice si o evaluare riguroasa a mai multor alternative. Conform declaratiilor oficialilor ANPM, Alternativa 3 a fost aleasa pentru ca minimizeaza impactul asupra fondului forestier national. Defrisarea va afecta o suprafata de 39,38 ha, necesara pentru realizarea cuvetei lacului de acumulare, a captarilor secundare si a drumurilor de acces. Aceasta suprafata face parte din culoarul de expropriere aprobat prin H.G. nr. 900/2017 si este proprietatea statului Roman.
Directorul executiv al APM Mures, Cristina Pui, a subliniat importanta acestui acord, mentionand ca scoaterea definitiva din fond forestier a 171,4409 hectare si defrisarea a 39,38 hectare sunt demersuri necesare pentru finalizarea proiectului.
Declaratii oficiale si implicarea autoritatilor
Presedintele Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului (ANPM), Laurentiu Alexandru Pastinaru, a salutat acordul de mediu, evidentiind importanta energiei regenerabile si necesitatea respectarii stricte a reglementarilor de mediu. El a subliniat ca toate etapele prevazute de Legea 292/2018 au fost respectate si ca participarea publica a fost asigurata prin punerea la dispozitie a tuturor studiilor si organizarea a patru sedinte de dezbatere publica. Sustinerea Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, prin ministrul Mircea Fechet si deputatul Dumitrita Gliga, precum si a Ministerului Energiei, a fost cruciala pentru finalizarea procesului.
Pastinaru a insistat asupra importantei conservarii biodiversitatii, un aspect inteles si sustinut de Hidroelectrica. Compania se angajeaza sa implementeze proiectul intr-o prima etapa la un nivel minim energetic, urmand sa monitorizeze factorii de mediu pe durata lucrarilor si pentru minim cinci ani dupa punerea in functiune a AHE Rastolita.
Hidroenergia: un element-cheie in tranzitia energetica
Deputatul Dumitrita Gliga a punctat controversele legate de proiectele hidroenergetice, dar a subliniat ca Alternativa 3, cea mai putin invaziva pentru mediu, a fost aleasa. Hidroenergia reprezinta in prezent cea mai importanta sursa de energie regenerabila a Romaniei, detinand o pondere de aproximativ 26% din mixul energetic national. Dezvoltarea acesteia este esentiala pentru tranzitia catre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon.
Istoricul proiectului: un drum lung si complex
Proiectul AHE Rastolita a avut un parcurs istoric complex, demarat in baza Decretului nr. 95/1989 emis de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania. Autorizatia de construire, nr. 304/03.12.1990, a fost completata in 1997 si extinsa pentru toata durata executiei proiectului. Indicatorii tehnico-economici au fost actualizati prin Hotararea Guvernului nr. 489/1996, iar in 2003 a fost elaborat Proiectul Tehnic, urmat de incheierea contractelor cu diversi antreprenori. Proiectul include scoaterea definitiva din fond forestier, defrisari, umplerea cuvetei lacului, realizarea captarilor secundare, construirea de drumuri si probe tehnologice. Cuveta lacului de acumulare se va intinde pe o lungime de circa 5,6 kilometri.
Obtinerea acordului de mediu reprezinta o piatra de hotar pentru proiectul hidrocentralei de la Rastolita, un pas important in dezvoltarea energiei regenerabile in Romania, cu implicații majore pentru viitorul energetic al tarii. Se preconizeaza ca aceasta investitie va contribui semnificativ la diversificarea surselor de energie si la reducerea dependentei de combustibili fosili. Implementarea proiectului, respectand cele mai inalte standarde de protectie a mediului, se va realiza în etape, minimizând impactul asupra ecosistemului local.
Concluzie
Proiectul Rastolita subliniaza angajamentul Romaniei fata de dezvoltarea surselor de energie regenerabila, dar si necesitatea integrarii acestor proiecte in cadrul unui management responsabil al mediului. Succesul acestei investiții demonstrează capacitatea de a combina dezvoltarea economică cu protejarea mediului înconjurător, creând un model de succes pentru viitoarele proiecte de energie regenerabilă din țară.